[29] Principiul doză-răspuns
decembrie 11, 2014 § Lasă un comentariu
Medicina modernă (numită alopatie) se bazează, printre altele, pe principiul doză-răspuns al intervenției: cu cât este mai mare doza, cu atât este mai mare reacția. De unde și posibilitatea unei doze prea mici sau prea mari (aka supradoză).
Homeopatia, prin procedura diluțiilor succesive și a lucrului cu cantități infinitezimal de mici din substanțele presupuse a fi active, respinge principiul doză-răspuns. Bun, interesant, frumos, totul clar deocamdată. De exemplu, citez din dr. Ella Bradin:
„Ce sunt remediile homeopate ?
Efectul tratamentului homeopat depinde numai de prezența calitativă a remediului, nu și de doza lui cantitativă.
Pornind de la acest principiu fundamental, tehnica preparării remediilor homeopate se bazează pe un proces numit dinamizare homeopatică sau potențare homeopatică, în urma căruia se obțin diferite diluții, numite si potențe. Această tehnică nu numai că stimulează proprietățile curative, dar și previne efecte secundare nedorite. Potența unui remediu este indicată de numărul care urmează numelui său (ex. Arnica 6ch sau Cantharis 5ch)”. (E. Bradin)
(Da, Sepia chiar e recomandat împotriva depresiei.)
Dar observați cum prezența calitativă a remediului este de fapt cuantificată prin „potența” acestuia? Desigur, producerea remediilor homeopate este opusă principiului doză-răspuns, dar administrarea lor nu. Pacienții trebuie să ia niște doze, nici prea mult nici prea puțin. Există și discuții privind dozarea optimă a unui remediu. Undeva, între diluțiile succesive care anihilează cantitatea în favoarea calității și nevoia logică de a administra o cantitate de remediu (nu poți administra „oricât” fără să pari un caraghios), principiul doză-răspuns își revine în fire.
Oare cum arată o supradoză de remediu homeopat?
[20] Potențează-mi și mie asta, te rog…
octombrie 9, 2014 § Lasă un comentariu
Unul dintre aspectele stranii ale homeopatiei este empirismul său absolut. Dacă o chestiune pare să producă efecte asupra unor oameni sănătoși, atunci merge potențată pentru a produce efecte sigur-vindecătoare asupra bolnavilor. Lista substanțelor care sunt incluse în remedii este halucinantă, de la arsenic la sare de bucătărie și ceapă. De ce nu și pene de pasăre? Gheară de șoarec? Corn de inorog?
Dar și mai bine potențăm ce avem prin gospodărie. Azi am prins un gândac.
[5] Ce este Oscillococcinum? Păi biluțe de lactoză plus…
iunie 26, 2014 § Lasă un comentariu
Pe scurt, și fără prea mult umor, că nu e nevoie de supliment, Oscillococcinum este un remediu homeopat antigripal foarte popular, vândut ca pâinea caldă în farmacii toamna, produs de Laboratoires Boiron. Dar oare ce conține?
Citez din prospect:
- Compoziție: O doză de 1 g granule homeopate conține Anas barbariae, hepatis et cordis extractum diluție 200 K 0.01 ml
În traducere liberă:
- Compoziție: conține piure de ficat și inimă de rață sălbatică diluat de 200 de ori în proporție de 1 la 100 prin metoda Korsakov (adică o parte de organe de rață la 10 400 părți de apă, ceea ce înseamnă că nu mai rămâne oricum nicio moleculă de rață).
Dar ce-are rața cu gripa? Citiți în articolul de pe Wikipedia, este o poveste frumoasă, tămăduitoare.
Am ilustrat aici procesul de producere a granulelor, cu 200 de diluții succesive prin metoda Korsakov:
Prin urmare:
– Compoziție: Oscillococcinum conține și nu conține organe de rață sălbatică.
Homeoprieten 